Reflexoterapia, ca practică holistică, cu radacini în antichitatea egipteană şi chineză, este ştiinţa zonelor reflexogene ale organismului situate pe suprafaţa corpului uman, în general la distanţă faţă de organul pe care îl reprezintă. Organele şi sistemele fiziologice ale corpului  uman sunt componente inseparabile ale acestuia, având legături vasculare şi energetice directe cu zonele corespunzătoare reflexogene.

Reflexoterapia  poate fi aplicată la toate categoriile de vârstă, atât profilactic cât şi curativ pentru diverse afecţiuni. Prin această terapie dobândim o bună reechilibrare energetică, activarea circulaţiei sangvine în organele deficitare, stimularea limfatică, creşterea potenţialului de eliminare a deşeurilor toxice din organism şi o mai bună coordonare a întregii activităţi fiziologice  influenţate de sistemul nervos.

Toxinele, pe care organele de excreţie le elimină din organism, se găsesc acumulate în organe si zonele reflexogene corespondente structurilor implicate, sau libere in circulatia limfatică respectiv sangvină. Ele vor fi eliminate gradat din organism prin şedinţe terapeutice, ţinând seama de funcţionalitatea organelor de excreţie.

Printre beneficiile reflexoterapiei se numără:

• Rechilibrarea circulatorie sangvină, limfatică şi energetică;
• Îmbunătăţirea metabolismului şi înlăturarea tulburărilor hormonale;
• Redresarea potenţialului de apărare şi adaptare  al organismului;
• Terapia durerilor de cap;
• Reducerea durerilor de spate;
• Atenuarea problemelor cauzate de sindromul premenstrual dar şi cele provocate de sarcină în cazul gravidelor;
• Ameliorarea problemelor intestinale etc.